Passǝ gójǝ… ka vénǝ krèjǝ (Passa oggi … che viene domani)

7777Currǝnǝ tuttǝ alla Farnétǝ, grannǝ e zinnǝ, a gh’j a bǝdè ‘a sägarijǝ. ‘I crǝstijènǝ cǝ réstǝnǝ spamǝndètǝ pǝ quandǝ jé grannǝ. ‘Na cosä mèjǝ vistǝ! ‘I kiazzèhǝ so’ kijnǝ ‘i tronghǝ, tàvǝhǝhǝ, tavuhéttǝ, munzièllǝ ‘i rǝmasciúgliǝ e dǝ škardǝ. ‘A sǝcatúrǝ jé ammunzéllètǝ nda nu fuossǝ ca già sǝ stè apparannǝ. Cǝ fatíghǝnǝ, tra guòmmǝnǝ e fémmǝnǝ, ‘na cǝnguandinǝ i pǝrsunǝ. ’Nda mundagnǝ cǝ so’ n’ati quattǝ o cinghǝ šquètrǝ dǝ goperèjǝ ca tagliǝnǝ ‘u vòškǝ: cǝndǝnèrǝ e cǝndǝnèrǝ ‘i kiandǝ: gurmǝ, frassǝnǝ, fèghǝ, apítǝ, kiù dǝ tuttǝ. Dícǝnǝ ca ‘u kuvarnǝ ghè besuognǝ dǝ matärijǝ primǝ pǝ costruiscǝ fǝrruvijǝ, pondǝ e purǝ muskettǝ e cannunǝ, kèsǝmèjǝ scoppijǝ angunata guarrǝ.

Musuhínǝ nǝ rakkumannǝ ca hèma stè sembǝ co’ l’èke alla còppǝhǝ e n’èma mandénǝ prondǝ.

 

‘U maghéstrǝ c’è purtètǝ ‘i guagnunǝ a li fè vǝsǝtè ‘i capannunǝ. Alli rǝcévǝ c’è Mǝsuréllǝ ‘u kèpǝ d’i giovǝnǝ fascistǝ. «Ragazzi– dicǝ- «questa segheria rappresenta il nostro futuro: per questo dobbiamo esserne orgogliosi. I vostri genitori non dovranno più emigrare: il lavoro, il fascismo ce l’ha portato in casa e da oggi, innanzi a voi, si spiana un orizzonte luminoso di grandi prospettive lavorative. I nostri boschi ricchi di alberi secolari di pregio, d’ora in avanti potranno fornire legname in grande quantità per contribuire a soddisfare le esigenze della nostra patria che ne ha molto bisogno per costruire nuove opere e dare sviluppo all’economia. Siate pronti, quindi, a difendere questo opificio e il fascismo da tutti i nemici, interni ed esterni, per il vostro bene!»

 

777Kèlínǝ, ‘u kumunistǝ, sǝ fè ‘a mussijètǝ e dicǝ allu maghestrǝ: «Penzǝnǝ sembǝ alla guarrǝ ‘i fascistǝ. N’hènǝ vǝnutǝ a mǝnè ‘a prùvǝhǝ nda huokkiǝ co’ ssa sagarijǝ. N’hènǝ siétǝ ndu mazzǝ, pa’ bella faccia noste e nujǝ, ‘mbannacukkǝ, n’abbukkèmǝ ‘i kiakkiǝrǝ hórǝ. Sènǝ ca aqqué c’è ‘a mǝsarijǝ e ca nǝ vénnimǝ purǝ a vistǝ dǝ huokkiǝ pǝ nu piattǝ ‘i hǝndikkiǝ: ajérǝ h’acquǝ, gojǝ ‘a mundagnǝ, e krèjǝ? Guagnú, non gǝ crǝdìtǝ alli kiakkiǝrǝ dǝ quissalló, vu’ dikǝ j ke succedǝ tra ‘na dǝcina d’annǝ: doppǝ ca n’è spurpètǝ nzignǝ all’uossǝ, ssa dittǝ alló, sciollǝ barrakkǝ e barrakkellǝ, tagliǝ ‘a cordǝ e sǝ nǝ vè, e nujǝ rǝstémǝ k’u kuhǝ dafórǝ, kiù pǝzziéndǝ ‘i primǝ. »

«Cittǝ! Non tǝ fè sendǝ!» ‘u rǝpigliǝ ‘u maghestrǝ k’a penzǝ com’e ghijllǝ e li zikkǝ huokkiǝ.

 

‘U capannonǝ, mienzǝ allu skurijǝ, jé kijnǝ dǝ goperajǝ. Parekkiǝ so’ forastierǝ: napuhǝtènǝ, abbruzzísǝ, e purǝ ‘u dǝrǝggéndǝ. I furastierǝ manéggǝnǝ ‘i macanarijǝ kiù dǝhǝkètǝ pǝ tagliè e šquatrè i tronghǝ: ‘a sarrǝ a nastrǝ, ‘a sarrǝ cǝrcuhèrǝ e la Brendǝ; i pajsènǝ, kiù dǝ tuttǝ, fénǝ ‘i manibbǝhǝ: aiutǝnǝ a spustè i tronghǝ, vènǝ a dǝvakè ‘a sǝcaturǝ k’a carriohä, a sǝstǝmè i tavuhǝ e a carǝkè i cámijǝ; angunu guagnónǝ dǝ trídǝcǝ o quattordǝciannǝ girǝ attuórnǝ pǝ gh’j a fè anguna mascètǝ. C’è nu rumorǝ ‘nzuppurtabbǝhǝ: ‘i sarrǝ grannǝ, quannǝ tagliǝnǝ ‘i tronghǝ, pèrǝ ca s’arràggǝnǝ e škardǝlléjnǝ com’i ccisǝ ca tǝ fènǝ aggrǝzzǝhè ‘i carnǝ. Sprúzzǝnǝ ‘a segaturǝ all’arijǝ ca po’ s’appójǝ com’a nevǝ sop’i còppǝhǝ, ‘i pǝnnǝhèrǝ, ‘i mustazzǝ e la vàrǝva honghǝ d’i fatǝgatúrǝ. Cǝccuzzǝ dice allu maghestrǝ ca sǝ ‘mbàvǝrǝ: tutti killi tronghǝ pǝ ndarrǝ‘i fènǝ ‘mbrǝssijonǝ: ‘i pàrǝnǝ com’a buojǝ muortǝ, ca kèpa muzzètǝ, ca squartǝnǝ ndu macellǝ. ‘A nottǝ non pigliǝ pècǝ: sǝ ‘nzonnǝ sembǝ ‘u capannonǝ d’a sagarijǝ co’ ’na vucca granna grannǝ com’a ‘nu mostrǝ ‘nzazzijabbǝhǝ ca allu postǝ di diendǝ ténǝ ‘i sèrrǝ e sǝ mangǝ ‘i crǝstijènǝ vivǝ, guagnunǝ e tuttǝ. Appénǝ kiudǝ h’uokkiǝ, škandǝ p’a pagurǝ e sǝ mittǝ a grǝdé: «Accǝdìtǝhǝ, accǝdítǝhǝ!»

 

Biasǝ,‘u sǝrànnǝ, jé mahètǝ da ‘na quinnǝcinǝ ‘i juornǝ. Fè friddǝ e li hévǝnǝ p’u fuokǝ sǝ stènǝ skugnénnǝ. «Cǝkkù»-‘i dicǝ allu figliǝ, Gangiuhinä « Sèjǝ ke buojǝ fé? Primǝ ‘i fè nottǝ, avàrǝsǝ j’ a pigliè ‘nu sakkettǝ ‘i sècaturǝ alla sagarijǝ: scérkǝhǝ buonǝ ndu munziellǝ ca cǝ tròvǝsǝ purǝ angunu stuozzǝ ‘i hǝvǝnǝ gruossǝ, mǝ raccumannǝ. Facíhǝ pǝ sǝrannǝ.»

6666Cǝccuzzǝ, com’u viendǝ, pigliǝ nu sakkǝ e ‘nghiènǝ alla Farnétǝ. Cǝ tróvǝ giá ‘na murrǝ ‘i guagnunǝ ca s’arrampǝkǝnǝ sop’i munziellǝ da secaturǝ e scaforkiénǝ comǝ ‘i hǝbbiergǝ pǝ truvè ‘i taccariellǝ. Subbǝtǝ sǝ mittǝ all’opǝrǝ purǝ jllǝ co’ tutt’e dujǝ ‘i mänǝ com’a nu kènǝ da caccǝ e accummenzǝ a scafè. ‘A fǝrtunǝ ‘u jutǝ: trovǝ nu bellǝ stuozzǝ e lu ménǝ ndu sakkǝ. Pàvǝhǝ ‘u zǝllusǝ, ca jé kiù grannǝ ‘i jlle, jé ‘mmǝdijusǝ e nu vo’ frǝkè: «Dammǝ ‘u stuozzǝ sǝnó tǝ spakkǝ ‘a faccǝ: ‘nda zona mijǝ tu non c’eja vǝní a scafurkiè, hai capitǝ?»

Cǝccuzzǝ non s’arrénnǝ e s’accummenzǝnǝ a rraghè. Sǝ ménǝnǝ pújnǝ e càvǝcǝ e sǝ raškǝnǝ ‘a faccǝ. S’abbrazzǝnǝ e arrozzǝhǝnǝ d’agávǝtǝ a bascǝ du munziellǝ da sagaturǝ.

S’hènǝ ‘mbruscǝnètǝ com’a dujǝ zafarènǝ ‘ammajanètǝ. Quannǝ s’a vidǝ, Pàvǝhǝ abbandónǝ ‘a presǝ e k’a vèvǝ alla vukkǝ dice a Cǝccuzzǝ: «Furnímǝhǝ, mo’: n’avǝdímǝ krèjǝ! Mo’ pǝgliàmǝnǝ ‘i sakkǝ ǝ rǝcuglímǝnǝ ‘alla kèsä ca jé nottǝ!»

Tutt’a ‘na votǝ sǝ séndǝ nu rújtǝ.

«Ke ghjé?» addummannǝ Pàvǝhǝ.

«Jé lu mostrǝ ka ghé fèmǝ: fuĵmǝnǝ, sǝnó nǝ mangǝ!» ‘I rǝsponnǝ Cǝccuzzǝ pandǝkiánnǝ, ‘ndraméndǝ k’a hunä da dǝrétǝ a ‘na núvǝhǝ jettǝ nu fihǝ ‘i hucǝ sop’a mundagnä . da sacatúrǝ.

 

 

 

 

Glossario

Passǝ gójǝ…ka vénǝ krèjǝ: Passa oggi…ché vien domani

rǝmasciúgliǝ: rimasugli, scarti;
– škardǝ : schegge (di legno);
– ammunzéllètǝ: ammucchiata;
ca già sǝ stè apparannǝ: che già si sta colmando;
n’abbukkèmǝ: ci sorbiamo;

co’ l’èke alla còppǝhǝ: in allerta;
sǝ fè ‘a mussijètǝ: fa una smorfia (di disapprovazione);
-‘mbannacukkǝ: impalacùculi; (babbei);
spurpètǝ nzignǝ all’uossǝ: spolpati fino all’osso;

– sciollǝ: smantella;

škardǝlléjnǝ: stridono;
fènǝ aggrǝzzǝhè ‘i carnǝ: fanno venire la pelle d’oca;
‘i pǝnnǝhèrǝ: ciglia;
skugnénnǝ: finendo;
– scérkǝhǝ: rovista;
‘na murrǝ: un gruppo;
munziellǝ: cúmuli;
– scaforkiénǝ:frugano;
hǝbbiergǝ: indiavolati;
taccariellǝ: pezzetti di legno;
zǝllusǝ: litigioso;
arrozzǝhǝnǝ: rotolano;
-‘mbruscǝnètǝ: imbrattati;
ammajanètǝ: bagnati e rigirati nella segatura;
rújtǝ: rigurgito, rumore profondo;

n’avǝdímǝ krèjǝ!: riprenderemo la lotta domani!

– Furnímǝhǝ: smettiamola;

pandǝkiánnǝ: ansimante.

3 riguardo a “Passǝ gójǝ… ka vénǝ krèjǝ (Passa oggi … che viene domani)

    1. Poteva andarti peggio: in fondo il “mostro” s’è accontentato solo di una scarpa.
      A proposito : era la destra o la sinistra?
      Buona giornata.

      1. Questo non me lo ricordo. Ricordo meglio quel paio di scappellotti rifilatimi da mia madre al ritorno a casa… Sempre curioso e lieto di leggere i tuoi ricordi in francavillese.

Commenta

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.

Utilizzando il sito, accetti l'utilizzo dei cookie da parte nostra. Maggiori informazioni

Questo sito utilizza i cookie per fonire la migliore esperienza di navigazione possibile. Continuando a utilizzare questo sito senza modificare le impostazioni dei cookie o clicchi su "Accetta" permetti al loro utilizzo.

Chiudi