Passǝ gójǝ… ka vénǝ krèjǝ (Passa oggi … che viene domani)

7777Currǝnǝ tuttǝ alla Farnétǝ, grannǝ e zinnǝ, a gh’j a bǝdè ‘a sägarijǝ. ‘I crǝstijènǝ cǝ réstǝnǝ spamǝndètǝ pǝ quandǝ jé grannǝ. ‘Na cosä mèjǝ vistǝ! ‘I kiazzèhǝ so’ kijnǝ ‘i tronghǝ, tàvǝhǝhǝ, tavuhéttǝ, munzièllǝ ‘i rǝmasciúgliǝ e dǝ škardǝ. ‘A sǝcatúrǝ jé ammunzéllètǝ nda nu fuossǝ ca già sǝ stè apparannǝ. Cǝ fatíghǝnǝ, tra guòmmǝnǝ e fémmǝnǝ, ‘na cǝnguandinǝ i pǝrsunǝ. ’Nda mundagnǝ cǝ so’ n’ati quattǝ o cinghǝ šquètrǝ dǝ goperèjǝ ca tagliǝnǝ ‘u vòškǝ: cǝndǝnèrǝ e cǝndǝnèrǝ ‘i kiandǝ: gurmǝ, frassǝnǝ, fèghǝ, apítǝ, kiù dǝ tuttǝ. Dícǝnǝ ca ‘u kuvarnǝ ghè besuognǝ dǝ matärijǝ primǝ pǝ costruiscǝ fǝrruvijǝ, pondǝ e purǝ muskettǝ e cannunǝ, kèsǝmèjǝ scoppijǝ angunata guarrǝ.

Musuhínǝ nǝ rakkumannǝ ca hèma stè sembǝ co’ l’èke alla còppǝhǝ e n’èma mandénǝ prondǝ.

 

‘U maghéstrǝ c’è purtètǝ ‘i guagnunǝ a li fè vǝsǝtè ‘i capannunǝ. Alli rǝcévǝ c’è Mǝsuréllǝ ‘u kèpǝ d’i giovǝnǝ fascistǝ. «Ragazzi– dicǝ- «questa segheria rappresenta il nostro futuro: per questo dobbiamo esserne orgogliosi. I vostri genitori non dovranno più emigrare: il lavoro, il fascismo ce l’ha portato in casa e da oggi, innanzi a voi, si spiana un orizzonte luminoso di grandi prospettive lavorative. I nostri boschi ricchi di alberi secolari di pregio, d’ora in avanti potranno fornire legname in grande quantità per contribuire a soddisfare le esigenze della nostra patria che ne ha molto bisogno per costruire nuove opere e dare sviluppo all’economia. Siate pronti, quindi, a difendere questo opificio e il fascismo da tutti i nemici, interni ed esterni, per il vostro bene!»

 

777Kèlínǝ, ‘u kumunistǝ, sǝ fè ‘a mussijètǝ e dicǝ allu maghestrǝ: «Penzǝnǝ sembǝ alla guarrǝ ‘i fascistǝ. N’hènǝ vǝnutǝ a mǝnè ‘a prùvǝhǝ nda huokkiǝ co’ ssa sagarijǝ. N’hènǝ siétǝ ndu mazzǝ, pa’ bella faccia noste e nujǝ, ‘mbannacukkǝ, n’abbukkèmǝ ‘i kiakkiǝrǝ hórǝ. Sènǝ ca aqqué c’è ‘a mǝsarijǝ e ca nǝ vénnimǝ purǝ a vistǝ dǝ huokkiǝ pǝ nu piattǝ ‘i hǝndikkiǝ: ajérǝ h’acquǝ, gojǝ ‘a mundagnǝ, e krèjǝ? Guagnú, non gǝ crǝdìtǝ alli kiakkiǝrǝ dǝ quissalló, vu’ dikǝ j ke succedǝ tra ‘na dǝcina d’annǝ: doppǝ ca n’è spurpètǝ nzignǝ all’uossǝ, ssa dittǝ alló, sciollǝ barrakkǝ e barrakkellǝ, tagliǝ ‘a cordǝ e sǝ nǝ vè, e nujǝ rǝstémǝ k’u kuhǝ dafórǝ, kiù pǝzziéndǝ ‘i primǝ. »

«Cittǝ! Non tǝ fè sendǝ!» ‘u rǝpigliǝ ‘u maghestrǝ k’a penzǝ com’e ghijllǝ e li zikkǝ huokkiǝ.

 

‘U capannonǝ, mienzǝ allu skurijǝ, jé kijnǝ dǝ goperajǝ. Parekkiǝ so’ forastierǝ: napuhǝtènǝ, abbruzzísǝ, e purǝ ‘u dǝrǝggéndǝ. I furastierǝ manéggǝnǝ ‘i macanarijǝ kiù dǝhǝkètǝ pǝ tagliè e šquatrè i tronghǝ: ‘a sarrǝ a nastrǝ, ‘a sarrǝ cǝrcuhèrǝ e la Brendǝ; i pajsènǝ, kiù dǝ tuttǝ, fénǝ ‘i manibbǝhǝ: aiutǝnǝ a spustè i tronghǝ, vènǝ a dǝvakè ‘a sǝcaturǝ k’a carriohä, a sǝstǝmè i tavuhǝ e a carǝkè i cámijǝ; angunu guagnónǝ dǝ trídǝcǝ o quattordǝciannǝ girǝ attuórnǝ pǝ gh’j a fè anguna mascètǝ. C’è nu rumorǝ ‘nzuppurtabbǝhǝ: ‘i sarrǝ grannǝ, quannǝ tagliǝnǝ ‘i tronghǝ, pèrǝ ca s’arràggǝnǝ e škardǝlléjnǝ com’i ccisǝ ca tǝ fènǝ aggrǝzzǝhè ‘i carnǝ. Sprúzzǝnǝ ‘a segaturǝ all’arijǝ ca po’ s’appójǝ com’a nevǝ sop’i còppǝhǝ, ‘i pǝnnǝhèrǝ, ‘i mustazzǝ e la vàrǝva honghǝ d’i fatǝgatúrǝ. Cǝccuzzǝ dice allu maghestrǝ ca sǝ ‘mbàvǝrǝ: tutti killi tronghǝ pǝ ndarrǝ‘i fènǝ ‘mbrǝssijonǝ: ‘i pàrǝnǝ com’a buojǝ muortǝ, ca kèpa muzzètǝ, ca squartǝnǝ ndu macellǝ. ‘A nottǝ non pigliǝ pècǝ: sǝ ‘nzonnǝ sembǝ ‘u capannonǝ d’a sagarijǝ co’ ’na vucca granna grannǝ com’a ‘nu mostrǝ ‘nzazzijabbǝhǝ ca allu postǝ di diendǝ ténǝ ‘i sèrrǝ e sǝ mangǝ ‘i crǝstijènǝ vivǝ, guagnunǝ e tuttǝ. Appénǝ kiudǝ h’uokkiǝ, škandǝ p’a pagurǝ e sǝ mittǝ a grǝdé: «Accǝdìtǝhǝ, accǝdítǝhǝ!»

 

Biasǝ,‘u sǝrànnǝ, jé mahètǝ da ‘na quinnǝcinǝ ‘i juornǝ. Fè friddǝ e li hévǝnǝ p’u fuokǝ sǝ stènǝ skugnénnǝ. «Cǝkkù»-‘i dicǝ allu figliǝ, Gangiuhinä « Sèjǝ ke buojǝ fé? Primǝ ‘i fè nottǝ, avàrǝsǝ j’ a pigliè ‘nu sakkettǝ ‘i sècaturǝ alla sagarijǝ: scérkǝhǝ buonǝ ndu munziellǝ ca cǝ tròvǝsǝ purǝ angunu stuozzǝ ‘i hǝvǝnǝ gruossǝ, mǝ raccumannǝ. Facíhǝ pǝ sǝrannǝ.»

6666Cǝccuzzǝ, com’u viendǝ, pigliǝ nu sakkǝ e ‘nghiènǝ alla Farnétǝ. Cǝ tróvǝ giá ‘na murrǝ ‘i guagnunǝ ca s’arrampǝkǝnǝ sop’i munziellǝ da secaturǝ e scaforkiénǝ comǝ ‘i hǝbbiergǝ pǝ truvè ‘i taccariellǝ. Subbǝtǝ sǝ mittǝ all’opǝrǝ purǝ jllǝ co’ tutt’e dujǝ ‘i mänǝ com’a nu kènǝ da caccǝ e accummenzǝ a scafè. ‘A fǝrtunǝ ‘u jutǝ: trovǝ nu bellǝ stuozzǝ e lu ménǝ ndu sakkǝ. Pàvǝhǝ ‘u zǝllusǝ, ca jé kiù grannǝ ‘i jlle, jé ‘mmǝdijusǝ e nu vo’ frǝkè: «Dammǝ ‘u stuozzǝ sǝnó tǝ spakkǝ ‘a faccǝ: ‘nda zona mijǝ tu non c’eja vǝní a scafurkiè, hai capitǝ?»

Cǝccuzzǝ non s’arrénnǝ e s’accummenzǝnǝ a rraghè. Sǝ ménǝnǝ pújnǝ e càvǝcǝ e sǝ raškǝnǝ ‘a faccǝ. S’abbrazzǝnǝ e arrozzǝhǝnǝ d’agávǝtǝ a bascǝ du munziellǝ da sagaturǝ.

S’hènǝ ‘mbruscǝnètǝ com’a dujǝ zafarènǝ ‘ammajanètǝ. Quannǝ s’a vidǝ, Pàvǝhǝ abbandónǝ ‘a presǝ e k’a vèvǝ alla vukkǝ dice a Cǝccuzzǝ: «Furnímǝhǝ, mo’: n’avǝdímǝ krèjǝ! Mo’ pǝgliàmǝnǝ ‘i sakkǝ ǝ rǝcuglímǝnǝ ‘alla kèsä ca jé nottǝ!»

Tutt’a ‘na votǝ sǝ séndǝ nu rújtǝ.

«Ke ghjé?» addummannǝ Pàvǝhǝ.

«Jé lu mostrǝ ka ghé fèmǝ: fuĵmǝnǝ, sǝnó nǝ mangǝ!» ‘I rǝsponnǝ Cǝccuzzǝ pandǝkiánnǝ, ‘ndraméndǝ k’a hunä da dǝrétǝ a ‘na núvǝhǝ jettǝ nu fihǝ ‘i hucǝ sop’a mundagnä . da sacatúrǝ.

 

 

 

 

Glossario

Passǝ gójǝ…ka vénǝ krèjǝ: Passa oggi…ché vien domani

rǝmasciúgliǝ: rimasugli, scarti;
– škardǝ : schegge (di legno);
– ammunzéllètǝ: ammucchiata;
ca già sǝ stè apparannǝ: che già si sta colmando;
n’abbukkèmǝ: ci sorbiamo;

co’ l’èke alla còppǝhǝ: in allerta;
sǝ fè ‘a mussijètǝ: fa una smorfia (di disapprovazione);
-‘mbannacukkǝ: impalacùculi; (babbei);
spurpètǝ nzignǝ all’uossǝ: spolpati fino all’osso;

– sciollǝ: smantella;

škardǝlléjnǝ: stridono;
fènǝ aggrǝzzǝhè ‘i carnǝ: fanno venire la pelle d’oca;
‘i pǝnnǝhèrǝ: ciglia;
skugnénnǝ: finendo;
– scérkǝhǝ: rovista;
‘na murrǝ: un gruppo;
munziellǝ: cúmuli;
– scaforkiénǝ:frugano;
hǝbbiergǝ: indiavolati;
taccariellǝ: pezzetti di legno;
zǝllusǝ: litigioso;
arrozzǝhǝnǝ: rotolano;
-‘mbruscǝnètǝ: imbrattati;
ammajanètǝ: bagnati e rigirati nella segatura;
rújtǝ: rigurgito, rumore profondo;

n’avǝdímǝ krèjǝ!: riprenderemo la lotta domani!

– Furnímǝhǝ: smettiamola;

pandǝkiánnǝ: ansimante.

3 riguardo a “Passǝ gójǝ… ka vénǝ krèjǝ (Passa oggi … che viene domani)

    1. Poteva andarti peggio: in fondo il “mostro” s’è accontentato solo di una scarpa.
      A proposito : era la destra o la sinistra?
      Buona giornata.

      1. Questo non me lo ricordo. Ricordo meglio quel paio di scappellotti rifilatimi da mia madre al ritorno a casa… Sempre curioso e lieto di leggere i tuoi ricordi in francavillese.

Commenta

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Utilizzando il sito, accetti l'utilizzo dei cookie da parte nostra. Maggiori informazioni

Questo sito utilizza i cookie per fonire la migliore esperienza di navigazione possibile. Continuando a utilizzare questo sito senza modificare le impostazioni dei cookie o clicchi su "Accetta" permetti al loro utilizzo.

Chiudi